Ingerul.

O stare de tristete ma invadase.O simteam in sufletul meu,iar pentru a se face simtita si mai bine se aprofunda cu fiecare secunda ce trecea.
Ingerul meu pazitor nu mai era.Mi-a spus ca e timpul sa merg singura pe strada mea.Mi-a spus ca nu vom mai pleca seara sa ne plimbam printre stele.Mi-a spus ca nu vom mai privi lumea de sus.Mi-a spus ca trebuie sa invat sa ma descurc singura,dar el nu stia ca pentru mine e greu.A stat asa de mult timp cu mine,dar inca nu ma cunostea.Mai mi-a spus ca e pentru binele meu,ca trebuie sa cunosc lumea asa cum e in realitate,nu cum mi-a descris-o el .Mi-a spus ca trebuie sa invat ce e increderea,cat de greu este sa atingi pentru o clipa fericirea.Nu am inteles de ce mi-a spus asta pentru ca alaturi de el,aveam totul:aveam incredere,aveam multe clipe de fericire.Mi-a spus sa nu cred tot ce mi se spune,dar alaturi de el credeam in orice.Mi-a spus sa invat sa iubesc.Eu i-am spus ca deja stiu sa iubesc,iar el mi-a raspuns razand:
-Ce copila esti...