Sufletul mi se prelingea usor pe pamantul rece.Simteam cum raman goala pe dinauntru.O voce ascunsa imi soptea ceea ce nu vroiam sa aud,ceea ce nu puteam sa cred.Te-ai dus undeva de unde nu te vei mai intoarce vreodata.Inca nu-mi vine sa cred ca este adevarat.Vreau sa fie doar un cosmar,un cosmar din care imi doresc sa ma pot trezi.Unde esti?DE CE AI PLECAT?Explica-mi,te rog!
Stiu ca esti doar un caine,dar am nevoie de tine!Ai auzit?Am nevoie de tine!In minte imi apar tot felul de amintiri alaturi de tine.Erai asa mic,negru si stiam ca niciodata nu-mi vei putea face rau.Atunci cand veneam acolo,sareai pe mine si latrai pana te duceam afara.Cum sa uit cum veneau toti cainii dupa noi?Si de parca tie-ti pasa.Stiai ca sunt acolo si ca voi avea grija de tine.Cand stateam pe canapea si te asezai langa mine ca sa te magai...Cum sa uit toate astea acum?Cum sa ma obisnuiesc cu faptul ca nu mai esti si ca nu se vor mai intampla astea?Nu a trecut mult,dar deja simt ca-mi lipsesti.Simt ca tu ai plecat cu o parte din sufletul meu!Mereu imi voi aminti de tine.Nu ai fost al meu,dar nu aveam cum sa nu ma atasez de tine.
...si nu uita...
Te iubesc mult si nu te voi uita niciodata.
13noimebrie.
R.I.P. GIMI!
