Real love.

Fata se uita timida in cutia postala.Dar nimic,nici urma de vreo scrisoare.
-Fir-ar!Daca trebuie sa-l astept pe postas toata ziua aici...Asta voi face!
Greu mai trecea timpul.Ii era greu fara el.Fara parfumul lui,fara mangaierea lui,fara imbratisarea lui.Avea nevoie de el,avea nevoie de scrisoarea aia.In mai putin de 2 ore,zareste postasul pe bicicleta.Acesta se opreste in fata fetei.
-Buna dimineata,soare!Ce faci aici?
-Buna dimineata!Pai,va asteptam.Ceva nou pentru mine?
-Ooo,nu cred...Lasa-ma sa ma uit.
-Astept!
Cat timp postasul cauta,fata avea un gand rau in minte,dar totusi era cu zambetul pe buze.Nu o putea uita.Nu el.
-Iata,soare!Scrisoarea ta!
In ochi i s-au ivit lacrimi.Erau lacrimi de fericire.Era o scrisoare pentru ea si nu era orice scrisoare.Era scrisoarea de la el.
-Multumesc!Ne vedem data viitoare!La revedere!spuse fata,iar apoi fugi spre casa.
Alerga repede pe scari.Nu mai avea rabdare.El ii scrisese,din nou.Cum a intrat in camera ei a rupt repede plicul.S-a asezat pe scaun si a inceput sa citeasca:
"Bella,nu ai idee cat de dor imi e de tine.Mi-e dor sa fim din nou impreuna imbratisati pe malul lacului.Mi-e dor de atingerea ta,de saruturile tale.Eu sunt bine.Te rog sa nu iti mai faci griji.Totul merge perfect,chiar daca mi-e foarte dor de tine.In orice moment esti in mintea mea.Recitesc scrisorile de la tine in fiecare seara.Asta ma ajuta putin...Imi mai alina dorul,parca ai fi langa mine.Iti promit ca ma voi intoarce curand!Te iubesc,Bella a mea!Te iubesc,ingeras!"
Plangea.Stia ca o iubeste,simtea asta.Doar ca uneori avea prea multa nevoie de el.Vroia sa fie langa ea mereu.